via bastardly
luni, 28 iulie 2008
Boobs of the day - Holly Madison
Wow...il inteleg pe Hugh...as putea sa fiu mort si tot as capata o erectie de la fata asta
via bastardly
via bastardly
Meseriasii romani
primita azi pe mail la munca...creste inima in piept cand vad asa ceva...ca si taximetristul care ne-a luat de la gara aseara si ne-a plimbat prin Bucuresti (ca si acceleratul lui peste, Berceniul lipsea sa ni-l arate)...n-ar munci unul sa isi castige banii cinstit
Back!
Deci iar la munca. S-a terminat concediul... :(( de-ar mai fi durat macar o saptamana ce bine ar fi fost. Ne-am intors bronzati, mai odihniti si cu aproximativ 1200 de poze :D.
9 zile de plaja, mare si liniste. Intr-o curte cu hamac si un rottweiller de 10 luni simpatic foc pe nume Roty. Cu linistea specifica satelor adormite de la mare, fara nebunia din statiuni, fara aglomeratie pe plaja sau in apa, cu alge si meduze intr-o apa limpede ca si cristalul... cu briza marii care mai linistea pielea arsa de soare si bronzul care din zi in zi devine mai pronuntat si pe care la iarna o sa-l regretam pentru ca s-a decolorat aproape de tot...
Parca a stat timpul in loc. Parca eram pe alta planeta. In putinele contacte avute cu lumea "civilizata" aflam ca in restul tarii ploua pe rupte. La noi soare si un cer senin... doar vantul a batut mai cu putere, si parca pentru a ne aduce aminte ca se termina in curand concediul, a si plouat sambata noapte (parca... am cam pierdut notiunea timpului pe acolo :D), iar pentru a-i marca de tot finalul, fix inainte sa traga trenul in gara a inceput sa ploua cu galeata.
Drumul cu trenul obositor si enervant de lent. Biletul costa mai mult doar pentru ca iti confera un plus de confort fata de personal, in rest, 300 km in 5 ore si ceva. Adica o medie de 60km/h cu acceleratul. Cam putin daca stam sa ne gandim ca in alte parti drumul asta ar dura in jur de o ora. Probabil ca trebuia sa ne scoata ceva din starea placuta de relaxare capatata pe malul marii.
In taxi m-a surprins sa-mi dau seama cat de reconfortant mi se pare sa vad strazile si cladirile cunoscute, dupa o perioada de absenta. Bucurestiul duminica seara parea suspect de liber si de racoros. Poate mi s-a parut asa si din cauza ca nu ma mai grabeam nicaieri.
P.S.: Pozele sper sa le pun maine si nu ca pe cele din Grecia cu care am cam ramas datori.
9 zile de plaja, mare si liniste. Intr-o curte cu hamac si un rottweiller de 10 luni simpatic foc pe nume Roty. Cu linistea specifica satelor adormite de la mare, fara nebunia din statiuni, fara aglomeratie pe plaja sau in apa, cu alge si meduze intr-o apa limpede ca si cristalul... cu briza marii care mai linistea pielea arsa de soare si bronzul care din zi in zi devine mai pronuntat si pe care la iarna o sa-l regretam pentru ca s-a decolorat aproape de tot...
Parca a stat timpul in loc. Parca eram pe alta planeta. In putinele contacte avute cu lumea "civilizata" aflam ca in restul tarii ploua pe rupte. La noi soare si un cer senin... doar vantul a batut mai cu putere, si parca pentru a ne aduce aminte ca se termina in curand concediul, a si plouat sambata noapte (parca... am cam pierdut notiunea timpului pe acolo :D), iar pentru a-i marca de tot finalul, fix inainte sa traga trenul in gara a inceput sa ploua cu galeata.
Drumul cu trenul obositor si enervant de lent. Biletul costa mai mult doar pentru ca iti confera un plus de confort fata de personal, in rest, 300 km in 5 ore si ceva. Adica o medie de 60km/h cu acceleratul. Cam putin daca stam sa ne gandim ca in alte parti drumul asta ar dura in jur de o ora. Probabil ca trebuia sa ne scoata ceva din starea placuta de relaxare capatata pe malul marii.
In taxi m-a surprins sa-mi dau seama cat de reconfortant mi se pare sa vad strazile si cladirile cunoscute, dupa o perioada de absenta. Bucurestiul duminica seara parea suspect de liber si de racoros. Poate mi s-a parut asa si din cauza ca nu ma mai grabeam nicaieri.
P.S.: Pozele sper sa le pun maine si nu ca pe cele din Grecia cu care am cam ramas datori.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)