marți, 22 decembrie 2009
Tehnologia avansata...
Suntem in anul de gratie 2009, mai e putin si se face 2010. Avem bluetooth, infrarosu, wireless, aer conditionat, termopane, senzori de miscare, sterilizatoare portabile, ionizatoare, filtre de apa, camere video... dar pentru ca e frig afara si caloriferele sunt moarte de vreo saptamana tot cu calorifer electric cu ulei cum avea bunica ne incalzim.
Toata tehnologia asta smechera si avansata e cam inutila cand iti ingheata fundul de frig. Acum cica incepem sa ne dezmortim...
Toata tehnologia asta smechera si avansata e cam inutila cand iti ingheata fundul de frig. Acum cica incepem sa ne dezmortim...
miercuri, 16 decembrie 2009
Strutii
Exista o categorie de persoane care ma scoate din minti. Cei care au comportament de strut. Isi baga capul in pamant ca sa nu mai vada sau auda chestiile naspa din jur. Se intorc cu fundul la lume, se baga intr-un fel de cocon protector si nu au nici cea mai palida idee despre ce se intampla in jurul lor. Cum lucrurile capata o intorsatura urata sau mai serioasa, cum vor sa dea bir cu fugitii si nu accepta nimic din ce ar putea vreodata sa le bruieze ideea lor despre cum este lumea.
Este un echilibru foarte delicat. Parca traiesc pe un fel de nor care risca sa se risipeasca la cea mai usoara adiere de vant.
Unii ajung asa, altii se nasc asa, dar indiferent de evolutie, "strutii" au un lucru in comun. Cum lucrurile se "imput" un pic, cum trag obloanele si incuie usa si nu vor sa stie sau sa auda nimic. Parca si vad cun copil care alearga cu mainile la urechi straigand in gura mare "LA-LA-LA-LA-LA!!" de parca zgomotul care-l impiedica sa auda, rezolva ceva.
Eu sunt adepta discutiilor. Oricat de lungi si dese este nevoie. Problemele minore maturate sub proverbialul covor ajung sa formeze un ditamai mormanul pe care nu prea ai cum sa-l mai ignori. Eu prefer, pe cat posibil, sa spun ce ma deranjeaza in momentul in care ma deranjeaza.
Problema discutata. Problema rezolvata. Problema uitata.
Uneori enervez cu treaba asta. Insa cea mai sanatoasa metoda de a avea relatii bune cu cei din jur este sa nu ajungi la resentimente din chestii minore. Nu functioneaza mereu. Teoretic e infailibila metoda. Practic... e altceva...
Cele mai nepalcute surprize le-am avut datorita chestiilor ramase nespuse. Cestiile marunte care se aduna in timp si care la un moment dat rabufnesc in cel mai nepotrivit moment si din cel mai (aparent) neinsemnat motiv.
Shit happens. Every single day.
Este un echilibru foarte delicat. Parca traiesc pe un fel de nor care risca sa se risipeasca la cea mai usoara adiere de vant.
Unii ajung asa, altii se nasc asa, dar indiferent de evolutie, "strutii" au un lucru in comun. Cum lucrurile se "imput" un pic, cum trag obloanele si incuie usa si nu vor sa stie sau sa auda nimic. Parca si vad cun copil care alearga cu mainile la urechi straigand in gura mare "LA-LA-LA-LA-LA!!" de parca zgomotul care-l impiedica sa auda, rezolva ceva.
Eu sunt adepta discutiilor. Oricat de lungi si dese este nevoie. Problemele minore maturate sub proverbialul covor ajung sa formeze un ditamai mormanul pe care nu prea ai cum sa-l mai ignori. Eu prefer, pe cat posibil, sa spun ce ma deranjeaza in momentul in care ma deranjeaza.
Problema discutata. Problema rezolvata. Problema uitata.
Uneori enervez cu treaba asta. Insa cea mai sanatoasa metoda de a avea relatii bune cu cei din jur este sa nu ajungi la resentimente din chestii minore. Nu functioneaza mereu. Teoretic e infailibila metoda. Practic... e altceva...
Cele mai nepalcute surprize le-am avut datorita chestiilor ramase nespuse. Cestiile marunte care se aduna in timp si care la un moment dat rabufnesc in cel mai nepotrivit moment si din cel mai (aparent) neinsemnat motiv.
Shit happens. Every single day.
marți, 8 decembrie 2009
Nemuritori
Exista lucruri care nu au moarte. Care se invechesc si imbatranesc asa cum o face un vin bun. Care odata cu timpul stralucesc si mai tare si isi arata valoarea, eclipsand de departe orice ar putea vreodata spera sa le faca "concurenta".
Eleganta e ceva cu care te nasti. E ceva care iti vine la fel de natural ca si pielea de pe corp, dar care nu poate fi dobandita decat foarte greu. Astfel nici nu-i de mirare ca simboluri ale elegantei au fost mereu persoane care aratau ca proaspat "scoase din cutie" fara sa para ca fac vreun efort in sensul asta. Care arata la fel de elegant si in blugi si tricou, dar si in cea mai frumoasa imbracaminte.
Audrey Hepburn


Catherine Hepburn

Natascha McElhone

Sean Connery

Carey Grant
Apoi exista talentul. Care indiferent in ce epoca apare se face remarcat si devine etalon pentru tot restul. Nu am de gand sa ma bag in pictura, muzica clasica sau arhitectura. Pe acrestea le stie toata lumea...
Cand mi-a venit ideea sa scriu postul asta ascultam A Change Gonna Come a lui Sam Cooke cantata de Seal. Si mi-am dat seama ca exista doar o mana de artisti care mai pot indrazi sa cante asemenea melodii fara sa pice in penibil.
In afara de originalul lui Sam Cooke, coverul lui Seal este singurul care face dreptate melodiei.
La fel este cazul melodiilor At last si I'd rather go blind ale Ettei James, cantate de Beyonce in filmul Cadillac Records.
Nu prea ma dau eu in vant dupa Beyonce, dar este cam singura care poate lua o melodie ca aceasta si sa o faca sa straluceasca din nou.
Exemplele sunt foarte multe. Aretha Franklin, Ray Charles, Beatels, Tina Turner... Si probabil ca daca as scrie despre fiecare in parte nu m-as mai ridica prea curnd de la calculator.
Uneori se intampla miracole si eleganta si talentul se intalnesc in aceeasi persoana, si atunci nu ai de ales decat sa te minunezi si sa te bucuri de prezenta unor asemena fiinte.
Devine irelevant ce fel de oameni au fost toti acestia, ca erau buni sau rau, alcoolici sau perversi sau bun samariteni. Ceea ce e important e ca prin prezenta lor, prin talentul si/sau prezenta carismatica, prin felul prin care trec prin viata si prin ceea lasa in urma, oameni ca mine se simt un pic mai bogati si au un etalon de calitate cu care sa se compare si spre care sa tinteasca (si aici ma refer nu doar la aspectul fizic sau la muzica, ci la tot ceea ce poate insemna talent personal si reusita).
Eleganta e ceva cu care te nasti. E ceva care iti vine la fel de natural ca si pielea de pe corp, dar care nu poate fi dobandita decat foarte greu. Astfel nici nu-i de mirare ca simboluri ale elegantei au fost mereu persoane care aratau ca proaspat "scoase din cutie" fara sa para ca fac vreun efort in sensul asta. Care arata la fel de elegant si in blugi si tricou, dar si in cea mai frumoasa imbracaminte.
Audrey Hepburn


Catherine Hepburn

Natascha McElhone
Sean Connery
Carey Grant
Apoi exista talentul. Care indiferent in ce epoca apare se face remarcat si devine etalon pentru tot restul. Nu am de gand sa ma bag in pictura, muzica clasica sau arhitectura. Pe acrestea le stie toata lumea...Cand mi-a venit ideea sa scriu postul asta ascultam A Change Gonna Come a lui Sam Cooke cantata de Seal. Si mi-am dat seama ca exista doar o mana de artisti care mai pot indrazi sa cante asemenea melodii fara sa pice in penibil.
In afara de originalul lui Sam Cooke, coverul lui Seal este singurul care face dreptate melodiei.
La fel este cazul melodiilor At last si I'd rather go blind ale Ettei James, cantate de Beyonce in filmul Cadillac Records.
Nu prea ma dau eu in vant dupa Beyonce, dar este cam singura care poate lua o melodie ca aceasta si sa o faca sa straluceasca din nou.
Exemplele sunt foarte multe. Aretha Franklin, Ray Charles, Beatels, Tina Turner... Si probabil ca daca as scrie despre fiecare in parte nu m-as mai ridica prea curnd de la calculator.
Uneori se intampla miracole si eleganta si talentul se intalnesc in aceeasi persoana, si atunci nu ai de ales decat sa te minunezi si sa te bucuri de prezenta unor asemena fiinte.
Devine irelevant ce fel de oameni au fost toti acestia, ca erau buni sau rau, alcoolici sau perversi sau bun samariteni. Ceea ce e important e ca prin prezenta lor, prin talentul si/sau prezenta carismatica, prin felul prin care trec prin viata si prin ceea lasa in urma, oameni ca mine se simt un pic mai bogati si au un etalon de calitate cu care sa se compare si spre care sa tinteasca (si aici ma refer nu doar la aspectul fizic sau la muzica, ci la tot ceea ce poate insemna talent personal si reusita).
vineri, 4 decembrie 2009
joi, 3 decembrie 2009
sâmbătă, 28 noiembrie 2009
Filme
Dupa o saptamana cu zero filme vazute (lungmetraje, pt ca filme scurte am vazut o gramada....cam 30, la o prima estimare), este foarte posibil ca maine seara sa vedem The Horde si Revenants si candva in luna decembrie sa vedem si Martyrs din nou, dar la cinema...I really hope so...anyway 2012 miercurea urmatoare, desi ma cam sperie faptul ca tine 2 ore 40
joi, 26 noiembrie 2009
miercuri, 25 noiembrie 2009
Anul 2009
A fost plin de realizari pt mine:
- pe plan personal: de tot rahatul, nici nu vreau sa ma mai gandesc
- pe plan medical: am continuat cu boala inceputa la jumatea lui 2008, se pare ca va trece doar cand mor...din pacate, nu voi muri de ea
- pe plan profesional: I was cheated out of a trip to the Far East, cheated out of a promotion, cheated out of a pretty big amount of money (big for the shitty country I live in)
A big fuck you to all who helped me achieve this!
- pe plan personal: de tot rahatul, nici nu vreau sa ma mai gandesc
- pe plan medical: am continuat cu boala inceputa la jumatea lui 2008, se pare ca va trece doar cand mor...din pacate, nu voi muri de ea
- pe plan profesional: I was cheated out of a trip to the Far East, cheated out of a promotion, cheated out of a pretty big amount of money (big for the shitty country I live in)
A big fuck you to all who helped me achieve this!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)