luni, 12 mai 2008

When you're stupid and you know it....

Faza de azi dimineata trebuie sa o pun pe seama durerii cumplite de cap cu care m-am trezit. Abia vedeam drumul de somn si durere ca ma opreste un nene pe bicicleta sa ma intrebe de spitalul Sf Pantelimon. Cum eu sunt o mare cunoscatoare a geografiei Bucurestiului...si mai ales a zonei in care locuiesc, l-am indreptat cu incredere spre cea mai apropiata toneta de RATB sa intrebe acolo. Nici nu zic bine asta... ca incepe nenele cu lacrimi in ochi sa-mi povesteasca ca a fost buzunarit si ca nu are bani sa ia o paine. La faza asta durerea de cap devenise insuportabila... bag mana in buzunar fara sa gandesc si scot o bancnota de 1 leu si i-o dau... si acum imi pare rau ca am facut asta. Nici nu ia banii bine din mana mea ca imi spune: dar nu puteti sa-mi mai dati inca o bancnota? ca am 5 copii, mor de foame... am vrut sa-i iau banii din mana si sa plec, dar nu stiu de ce nu am facut-o... De multe ori am zis ca nu mai dau bani, si de fiecare data se mai gaseste vreunul sa ma prosteasca. Sunt oameni de care mi-e cu adevarat mila, dar atunci cand traiesti din ce bani iti dau altii mai ai tupeul sa ai si pretentii? Acum imi vin in minte o mie de replici pe care as fi putut sa i le dau pe moment.

Pe drumul spre statia de autobuz ma tot gandeam de ce i-am dat banii aia. Initial mi-a fost mila. Stiu cum e sa nu ai bani de nimic, stiu cum e sa traiesti cu paine si nimic mai mult si sa nu-ti permiti nici macar un bilet de autobuz. Stiu cum e sa-ti fie foame si sa treci pe langa o patiserie de unde sa nu-ti poti cumpara nimic. Si totusi eu nu am oprit niciodata pe nimeni pe strada sa cer bani sau sa incerc sa impresionez pe cineva. Poate ca atunci cand ai copii e altfel, dai mandria si demnitatea la o parte si cersesti, dar sunt de parere ca un barbat la 45 de ani, intr-un oras cum e Bucurestiul isi poate gasi ceva de munca ca sa isi poata hrani familia macar cu paine si margarina. Eu lucrez de la 18 ani si aveam colege de 15 si 16 ani. Deci se poate.

Am o mare problema cu cersetoria, mai ales cand sunt implicati copii, dar cand vad pe cineva care ar putea foarte bine sa munceasca, dar prefera sa cerseasca... mi se intoarce stomacul pe dos. Parca Cabral zicea odata ca l-a oprit in intersectie un baiat. Vorba aia: "nalt ca bradul". Ala cersea. Cabral l-a intrebat de ce nu munceste, mai ales ca e inalt si puternic. Pustiul i-a raspuns ca se castiga mai bine asa si ca e mai putin obositor (parca). Deci asta e raspunsul. E mai comod sa ceri decat sa muncesti.