luni, 22 noiembrie 2010

2 filme vechi, dar noi

Am vazut in sfarsi Brazil si revazut dupa aproximativ 20 de ani (nu e sanatos sa fac astfel de calcule) Soylen Green.

Dupa mine valoarea adevarata a unui film este data de felul in care rezista in timp.

Dupa aproape 20 de ani de cand am vazut prima oara Soylent Green, filmul mi se pare la fel de bun, povestea la fel de solida. Solutia adoptata pentru hranirea populatiei care consumat absolut toate rezervele de hrana, acum insa pare si mai reala si mai aporape de noi, pentru simplu fapt ca ne indreptam galopant catre un val de caldura care dureaza tot anul, suprapopulare excesiva si consum haotic si fara sens ale rezervelor pamantului.

Brazil a fost o surpriza mai mult decat placuta. Pentru un film destul de lung (142 minute director's cut) nu a fost sub nicio forma plictisitor. Sunt destul de rare filmele care nu te pierd deloc pe parcursul a 2 ore si...

Imi aduce aminte de 1984 si de Noi (de Evgheni Zamatian) si de Logan's Run in sensul de societate condusa de un guvern abuziv si totalitar, in care legea nu poate fi contestata sau pusa sub semnul intrebarii, autoritatea organelor de ordine fiind incontestabila.

In Brazil societatea este controlata mult mai subtil. Oamenii nu sunt urmariti peste tot de camere de filmat, insa absolut totul este inregistrat de sirul nesfarsit de formulare, chitante, cereri, parafe semnaturi... Nimic nu se face fara formularul potrivit, care evident trebuie completat, semnat si stampilat corespunzator. Si mai ales nu se face nicio greseala. Insa atunci cand o greseala totusi apare, totul se prabuseste pentru functionarul care nu vrea pentru el decat o viata linistita alaturi de femeia pe care o tot viseaza.

Soylent Green trailer



Brazil trailer

vineri, 19 noiembrie 2010

miercuri, 17 noiembrie 2010

vineri, 12 noiembrie 2010

Takeshi Kitano


De Jason Sho Green

Via