vineri, 29 mai 2009

Pulp - Disco 2000

pentru ca jegosii de youtube nu ne mai lasa sa vizionam videoclipuri care nu sunt menite pt tara noastra...sa se duca in ma-sa cu google-ul lor tembel (nu ca n-am fi pe blogspot :D)




am deschis cutia de amintiri, zice un amic

Beck - Clap hands (SNL)

Pickle Surprise

joi, 28 mai 2009

Bonnie Tyler - Bitterblue



...si in alta ordine de idei, pentru dobitocul taximetrist B-02-TXE, sa stii ca ma-ta nu te-a nascut cu prioritate peste tot si ca pe trecerea de pietoni, pe verdele pietonilor, ei au prioritate...sper sa faci la fel si cand vei da de un tir care are prioritate

Boala mea misterioasa

Ei bine am o boala misterioasa. Nu pentru ca nu stiu ce am, insa nu mai stiu cum se numeste. Ceea ce e si mai tare, boala este foarte rara, insa nu e grava. Doar neplacuta. Azi dimineata iar si-a facut de cap!

Ideea e ca se formeaza niste tromboze la nivelul vaselor de sange de la picioare, dar cica nu sunt tromboze din alea obisnuite (norocul meu! nu mi-as fi dorit niciodata o boala neoriginala!). Ceea ce se traduce prin trezirea mea fulgeratoare de azi-dimineata, dupa ce m-am intins in somn. Muschiul de la gamba stanga s-a blocat, eu am sarit ca un arc din pat de durere. O trezire pe cinste. Alex zice ca pe el l-a umflat rasul. Bine ca nu am observat ca la cati nervi aveam...

Asa ca pana trece de tot durerea, eu o sa am cateva zile (nu multe sper) un elegant mers schiopatat.

luni, 25 mai 2009

Fostii nostri noi vecini

Puiutii de aici, carora pe parcurs li s-a alaturat un alt puiut cu mutrita de lupusor, si-au gasit toti casa. Duminica dimineata cand ne-am recuperat castronul de lapte erau inca toti trei, duminica seara, cei doi fratiori nu mai erau. Iar in dimineata asta si lupusorul a fost adoptat. Sper sa le fie bine in noile lor case si sa traiasca o viata lunga, sanatoasa si fericita.

vineri, 22 mai 2009

Noii nostri vecini

Acestia sunt ultima serie iesita de pe linia de productie in materie de caini de la noi din cartier. Stau in curtea de langa bloc intr-o cuite enorma de carton inconjurata cu vase de apa si mancare. Sunt foarte prietenosi si jucausi. Eu i-as lua acasa imediat, dar nu am cum. Bine ar fi sa-i ia careva pe amandoi, tinand cont ca nu au mamica (eu nu am vazut-o pana acum) si daca ar ramane doar unul singurel ar fi tare trist. Oricum par a fi din aia de raman destul de mititei.





joi, 21 mai 2009

Clark Little - Valuri

Clark Little este un fotograf care si-a dedicat viata fotografierii valurilor. Momentele capturate sunt cu adevarat magice. Uitandu-ma la imaginile astea imi dau seama de ce surferii isi risca viata pe valuri. Pe langa adrenalina, mai au parte si de niste imagini absolut spectaculoase.




galeria completa aici

vineri, 15 mai 2009

Separati la nastere

Christopher Heyerdahl

Samuel Roukin

Primul e Alastair din Supernatural, iar al doilea Tim din Happy-go-Lucky. Mi se pare ca seamana izbitor...

Sauna (2008)

Razboiul de 25 de ani intre Rusia si Suedia a luat safrsit. O echipa mica de oameni (3 rusi si 2 suedezi) sunt trimisi sa marcheze granita. Totul decurge bine pana cand sunt nevoiti sa-si abandoneze caii pentru a traversa o mlastina. Pentru ca niciuna din parti nu dorea sa cedeze teritoriul malstinii in favoarea celeilalte parti, pornesc sa o travesrseze prin mijloc.
Problemele apar in momentul in care oamenii incep sa vada tot felul de aratari.
Cei 2 suedezi sunt frati. Cel mare, calit in lupta stie ca trebuie sa se teama de apa si ca nu trebuie sa sa increada in ceea ce vede. Insa cel mai mic, este bantuit de o femeie in rochie alba... El crede ca fata pe care a lasat-o in pivnita in ultimul sat prin care au trecut ii urmareste. Insa Eric (fratele cel mai mare) ii spune ca nu are cum sa fie ea... fata nu a mai iesit niciodata din pivnita.
Totul devine si mai bizar in momentul in care, la capatul a 2 zile de mers, cand ar fi trebuit deja sa fi trecut mlastina, cei 5 dau peste un sat si o sauna. Nimeni din sat nu stie de cand e sauna acolo si cine a construit-o... Ei bine de aici incep problemele, pentru ca granita trebuie stabilita. Si pentru ca trebuie sa exista o alternativa la a trece granita fix prin mijlocul satului... asa ca trebuie sa se caute documente care sa ateste de ce parte apartine satul.
Documentele sunt gasite cu ajutorul unicului copil din sat, ultimul copil nascut de cand oamenii au ajuns pe acele meleaguri. Insa descoperirea documentelor da nastere unei alte serii de evenimente bizare... Toti sunt atrasi inexplicabil de acea sauna si incep sa dispara cate unul...

Filmul mi-a placut in mod deosebit. Si in functie de spectator, poate fi vazut ori ca o calatorie stranie, plina de evenimente si fapturi supra-naturale, ori ca iadul personal al lui Eric.

In film exista cateva trimiteri care dau de inteles ca ceea ce vedem nu este de fapt decat ceea ce se petrece in mintea si sufletul lui Eric. In mitologia finlandeza, sauna are proprietati mistice. Este locul unde se nasc copiii si unde se spala mortii. Este locul in care te speli de pacate si in care se pot face vraji.
Apoi mai este numarul de tarani din sat. 73. Exact numarul de oameni pe care Eric i-a omorat de la inceputul razboiului.
Mai este si copilul din sat. Un baiat care se dovedeste a fi fata. Se stie ca in vremea aceea fetele se deghizau in baieti pentru a nu fi violate. Inca un indiciu ca fata incuiata in pivnita nu a avut un sfarsit prea fericit...

Sauna este un film pe care-l recomand cu caldura. Un film intunecat, straniu, sinistru, cu scene filmate minunat. Genul de film care te lasa pe ganduri dupa ce l-ai vazut si care ti se dezvaluie abia dupa ce s-a terminat.





miercuri, 13 mai 2009

Sibiu - 3 mai



Duminica dimineata, destul de matinali, am pornit prin sat sa ne plimbam. Tinta principala era biserica din centrul satului, dar mai ales, biserica cea veche (vreo 800 de ani daca e sa dam crezare inscriptiei de pe cladire). Insa pana sa ajungem acolo am facut un popas la o alta doamna tare cumsecade din sat de la care am luat cea mai buna branza de oaie... minunata cu rosii... inca-mi lasa gura apa....

Biserica noua, inalta si mare, era plina ochi de lume, toti imbracati in haine frumoase, de sarbatoare. Am uitat sa spun o chestie. Toti, dar absolut toti, sambata fac curat. In casa, gradina... inclusiv isi spala casele pe exterior cu furtunul. Asa ca satul sclipeste de curatenie duminica.
Biserica veche, mai neincapatoare decat cea noua, frumoasa si simpla, cu icoane pictate minunate. Inauntru muuuuuuulta lume si multi batrani/batrane imbracati/e in port popular. Camasi albe scrobite, itarii negri ca taciunele. Am ramas uimita cat de elegant este de fapt portul popular (cel putin cel din regiunea aia).


Am plecat din Gura Raului inspre Sibiu. Era pacat sa nu vizitam orasul... macar centrul vechi. Eu si cu Alex nu am apucat sa vedem mare lucru pentru ca am vrut sa vizitam toate expozitiile de la Palatul Brukental. Si am avut ce vedea...
Sibiul e un oras tare frumos si m-a uimit (pentru a cata oara oare?) cat de curat era in centru. Un spatiu mare, destinat pietonilor si porumbeilor... Superb...





Pe drumul de intoarcere aglomeratie mare. Coloana de peste 6 km... atata am facut noi in mai bine de o ora cand ne-am hotarat sa ne intoarcem si sa ocolim pe la Curtea de Arges... Nici acum nu am aflat de ce nu se inainta aproape deloc.

Cu chiu, cu vai am ajuns in Bucuresti, pe la 10 noaptea.... si abia la 2 saptamani distanta am reusit sa pun si eu pozele:D

marți, 12 mai 2009

Mega Shark vs Giant Octopus Trailer



Nu exista destule LOL-uri in tot Internetul pentru acest film!!!

luni, 11 mai 2009

Sibiu - 2 Mai

Dupa o noapte de dormit bustean si trezit la 6 dimineata pentru ca un pusti nu avea somn si se distra urland pe holul hotelului, ne-am hotarat sa nu mai ramanem inca o noapte in Paltinis ci sa mergem inspre Gura Raului. Prin urmare, am bagat bagajele in masini si la 9 fix faceam coada la telescaun ca sa urcam si noi sa vedem nu-stiu-ce varf. Nu a durat mult si au mai aparut cativa matinali ca noi si sa facut minimul de 10 persoane pentru care pornea masinaria. Pentru mine a fost prima data cand m-am suit in telescaun si trebuie sa spun ca nu m-as mai fi dat jos.





Varful cu pricina se pare ca l-am "pierdut", ca toate drumurile de unde eram noi nu duceau decat in jos si nu in sus, ca orice drum normal care duce spre un varf. Dar am dat in schimb peste milioane de branduse! (eh... nu chiar milioane, dar oricum foarte multe :D)


Din telescaun se vedea inclusiv hotelul in care am stat noi cu o noapte in urma.

Si iarasi caini... asta era frumos tare, dar nu prea prietenos.

Asta in schimb, era un frumos si un cersetor si un mancau.

De la Paltinis am facut un ocol pana la tabara de la Santa, care nu mai e tabara de vreo 3-4 ani... Si am aflat cu stupoare ca preturile de inchiriere sunt chiar mici. Pentru 3 zile (daca nu ma insel), cea mai ieftina cabana costa 12 milioane lei (vechi) in conditiile in care cabana are 17 locuri. Ceea ce inseamna vreo 700.000 lei (vechi) de caciula. Iar locul arata minunat!

Cateii astia (da! alti catei) ne-au intampinat cum am intrat in curte. A inceput sa ne latre un caine mare de tot (tatal puilor cred) si cand a vazut ca nu ne temem ne-a lasat in pace. Tare prietenoasa a fost in schimba mama puilor. Ar fi stat toata ziua la mangaiat. Astia doi mici (am retinut decat numele masculului - Trazan!) se bagau pe langa noi doar daca era mangaiata mama lor. Tarzan (ala de mai de jos) a profitat de ocazie si a inceput sa-mi molfaie pulovarul in timp ce eu o mangaiam pe ma-sa. In viata mea nu am mai vazut caini atat de frumosi si cu o blana atat de matasoasa si lucioasa. La caini o blana lucioasa si moale este un semn foarte clar ca, cainele respectiv este foarte sanatos si foarte bine hranit.


Dupa Santa ne-am oprit la Schit. O bisericuta minuscula, intr-o gradina impecabil ingrijita. Lume destula, si totusi liniste. Mi se pare ciudat cum oamenii devin brusc piosi si respectuosi in astfel de locuri. Poate ca e respectul fata de ceea ce reprezinta locul, poate fata de credinta celor aflati la slujba sau poate pentru a nu deranja prea mult pe cei care locuiesc in frumoasa casa de langa. Curtea, destul de mica, cuprinde 2 case si schitul, insa in gradina asta se vedea cat de gospodar a fost cel care a gandit totul. Niciun spatiu nu era irosit si totul aranjat cu foarte mult bun simt.

Un motan tare frumos vana pasari in curtea schitului...


Si evident inca un caine. Ne-a ignorat cu desavarsire. L-am srigat, l-am chemat... nimic!

Si schitul...

Dupa schit am mers la Barajul Gura Raului, unde am mai inghetat un pic de frig... cel putin eu.

Doi catei dementi si foarte frustrati ca nu puteau cobori de unde erau. Ala mic si deschis la culoare latra tare ragusit si comic, foarte suparat ca nu are cum sa ajunga la noi astia de la baraj si la nenea venit in vizita la stapanul sau.

Derapta....


Centru....
Stanga...
Dupa vizita la baraj si dupa ce am dardait suficient, ne-am hotarat sa coboram si sa facem gratarul. Ne-am oprit pe pajistea de langa (aproximatix ca e destula distanta) baraj si am facut gratarul langa rau.


Inca un caine cersetor. Mare, frumos, dar destul de neincrezator. Pana la urma l-am imbuibat si pe asta. :D
Si broaste... faceau asa o galagie...

Doi labradori, mascul si femela absolut dementi. Masculul avea o obsesie cu sticlele. Mereu cara cate una in bot. S-au apucat sa latre caii, carutele... femele la un moment dat a venit langa mine, mi-a dat una cu botul peste paharul cu apa pe care-l tineam in mana, eu am inclinat paharul si ea a baut toata apa ramasa in pahar... Probabil ca ii era sete...


Dupa un gratar delicios si dupa ce ne-am prajit la soare destul. ne-am dat seama ca iar nu avem cazare si ca e cazul sa gasim unde sa dormim si in noaptea asta sau pornim inapoi spre Bucuresti.

Cazare am gasit in Gura Raului. Noroc ca la dus (cand am trecut spre baraj) ne-au spus niste babute despre o pensiune unde sigur mai sunt locuri, asa ca dupa ce ne-am fatait un pic prin sat, am ajuns la pensiunea "Mariana" unde am si ramas.




Pensiunea Mariana este a unui cuplu deosebit de dragut. Niste oameni tare cumsecade, care ne-au intampinat cu bucurie. Imediat au dus masa in gradina din spate, niste vin roze minunat si niste prajituri de casa delicioase. Ne-au facut sa ne simtim ca si cum am fi fost in vizita la niste rude care sunt bucuroase ca ne vad. Camerele mari, curate si foarte calduroase. Paturile foarte confortabile si cu niste pilote... Alx s-a indragostit. Dimineata nu mai vroia sa se dea jos din pat :D. La pensiune am descoperit si cainele/cainii familiei.

Tzuchi

Si Tobi (care este de fapt al vecinilor, dar care numai acasa nu sta...)

Tzuchi cred ca era ori frustrat rau ori homosexual ori ambele. Bietul Tobi era molestat odata la 5 minute. Tobi, un mancau si un cersetor, il maraia pe Tzuchi cand il calarea, dar apoi iarasi se juca cu el... probabil ca era indecis...

Primul loc in care am vazut anvelope si aspiratoare transformate in ghivece de flori...


Love... Love... Love..

La un moment dat domnul ne-a intrebat daca vrem sa facem poze cu calul. Eu am crezut initial ca glumeste. Ca face misto de niste bucuesteni veniti la tara si care nu au vazut pana acum cal. Ei bine cand omul s-a infiintat cu o minunatie de cal negru, gigantic, tare cuminte... am ramas cu gura cascata. In viata mea nu am mai vazut vreun animal atat de curat. Pe mana, in afara de putin praf nu a ramas niciun fel de miros. Iar ca sa ajungi in gradina din spate, trebuia sa treci prin sura. In afara de fanul proaspat cosit nu mirosea a nimic altceva, cu toate ca omul avea animale in curte.

Pana a facut doamna curat in camere noi am urcat pe o coasta din spatele casei, de unde se vedea pana la Sibiu. Am urcat destul de greu (deh... oboseala si vantul care s-a starnit)...



Seara ne-am delectat iarasi cu bere si cu inghetata (!), cu un dush cu apa fierbinte si cu un pat al naibii de confortabil.