Credeam ca sunt deaspura parerilor preconcepute, ca pot mai mult de atat sau ca macar incerc. Azi am aflat ca nu e chiar asa. Dimineata ma indreptam spre birou, si in fata mea venea o tiganca cu puradelul in carca. Tiganca era din aia cu 1000 de fuste de toate culorile si usor certata cu apa si sapunul. S-a indreptat glont spre mine:
- Nu va suparati...
Reactia mea a fost instantanee:
- Lasa-ma ca nu am timp!
Ma gandeam ca cere bani, mancare... ca isi baga puradelul la inaintare doar-doar o starni un dram de mila.
Vroia doar sa afle daca un anumit autobuz ajunge la Gara...
M-am simtit ca un rahat. Imi venea sa-mi cer scuze pt reactia mea.
Mereu strig sus si tare ca nu sunt toti la fel si ca nu trebuie bagati in aceeasi oala si iata ca eu tocmai am comis-o. Am fost la fel de ingusta la minte ca si restul... femeia nu cersea, vroia doar o informatie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu